Noutăți

Info Adventist

Sugestii de lectură – ȘABATUL: ISTORIE ȘI ESHATOLOGIE

În ultima vreme Sabatul biblic devine tot mai mult subiect de studiu academic și de cercetare teologică în tot mai multe confesiuni creștine, chiar și în cele care n-au fost deloc preocupate de acest subiect.

ȘABATUL: ISTORIE ȘI ESHATOLOGIE, de Paula Bud, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012.

Născută în Brașov în 1983, Paula Bud a absolvit Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza din București, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca, a urmat doi ani cursurile Institutului  de Teologie Catolică din Paris, a obținut un Master de Teologie și Cultură de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca și un Doctorat în Teologie, în 2011, de la aceeași Universitate.

Este lector universitar dr. al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj Napoca.

ȘABATUL: ISTORIE ȘI ESHATOLOGIE este teza de doctorat a Paulei Bud, realizată în coordonarea pr. Prof univ. dr. Ioan Chirilă de la Universitatea Babeș-Bolyai.

În Introducere, autoare motivează alegerea temei spunând: „Șabatul este unul dintre elementele constitutive ale identității iudaice, importanța sa colosală în viața și în experiența religioasă a poporului evreu fiind deseori exprimată prin convingerea că puterea sa de coeziune ese cea care a făcut posibilă dăinuirea lui Israel până astăzi. Șabatul este nu numai o componentă a practicii liturgice, ci este și elementul central al vieții comunității evreiești în toate aspectele sale. El devine un punct de întâlnire între iudaism și creștinism în momentul în care îl abordăm din perspectiva fondului comun vechitestamentar, dar și din perspectiva liturgică, având în vedere faptul că și în cadrul Bisericii(…ortodoxe), ziua sâmbetei are până astăzi un statut distinct de celelte zile ale săptămânii prin rolul său, de zi pregătitoare a Învierii. Iată ce determină, în opinia noastră, necesitatea unei abordări complexe a Șabatului în vederea explicării semnificațiilor și înțelesurilor sale.” (p.13)

Întrucât aceasta este o lucrare de doctorat, autoarea respectă rigorile unei încercări de cercetare științifică și recunoaște dintru bun început că: „Faptul că primul text referitor la odihnă face parte din ceea ce numim „istoria universală a omenirii”(Facerea 1-11) contrazice ideea că Șabatul aparține numai evreilor; accentul se mută de pe structură – Șabatul ca zi, ca unitate cronologică rezervată cultului unei anumite religii – pe conținut, ceea ce ne îndreptățește să vorbim despre Șabat ca zi, stare și chiar ca ființă.

Ca zi, Șabatul este historia pentru că este unitatea cronologică rezervată cultului divin care implică împlinirea anumitor prescripții liturgice, și transcende cadrele temporalității prin aceea că fiind ultima zi a săptămânii ( ca imagine a timpului), este chipul timpurilor de pe urmă, al „clipei celei mai din afară” a timpului, eshata. Ca stare, Șabatul este historia pentru că reprezintă experiența reală a unei persoane care se bucură de liniștire în rugăciune către Domnul, odihna tuturor celor osteniți ( Matei, 11,28), dar transcende timpul prin aceea că odihnirea este efectul împărtășirii din Izvorul vieții. Ca ființă, Șabatul aparține veșniciei ca un prerogativ divin: „Cel ce este”( Ieșirea 3,14) Se odihnește pururi în bucuria veșnică a iubirii intratreimice. Aceste trei moduri de înțelegere sunt reflectate în decantarea palierelor Șabatului pe care o propunem în cuprinsul lucrării.”(p.15-16).

Lucrarea este structurată pe patru părți:

  • Preliminarii metodologice;
  • Șabatul în istorie;
  • Șabat și eshatologie;
  • Experiența veșniciei în timp: cultul;

și este completată de o Bibliografie corespunzătoare unei teze de doctorat.

O lectură interesantă, care merită parcursă, chiar dacă rigorile unei teze de doctorat pot face lectura mai dificilă.

Lectură atentă, critică și migăloasă…

Dr. Valeriu Petrescu