Noutăți

Info Adventist

Șase lucruri învățate de la epidemia de coronavirus

Lumea se obișnuiește cu o nouă stare de normalitate, definită de un virus invizibil care a reușit să își găsească drumul spre majoritatea țărilor de pe glob. A blocat sute de milioane de oameni în case și a făcut aproape imposibilă câștigarea traiului și desfășurarea vieții cu care erau obișnuiți. Pe măsură ce ne obișnuim cu noile incertitudini, generația noastră este obligată să învețe câteva lecții dureroase.

  1. Criza poate apărea pe neașteptate. La început, lumea nu știa aproape nimic despre regiunea chineză Hubei, însă în lumea de astăzi, în care totul este interconectat, ceea ce se întâmplă în orice parte a globului poate perturba viața din orice altă parte a lui. Acest lucru demontează convingerea generației noastre conform căreia tehnologia și instituțiile noastre garantează un nivel de control asupra mediului mai ridicat ca oricând. Acesta este timpul nostru de „pace și liniște” până când ceea ce părea de neconceput a devenit brusc realitate. Apostolul Pavel devine dintr-o dată relevant, iar dezastrul lovește brusc, chiar când oamenii spun „pace și liniște” (1 Tesaloniceni 5:3).
  2. Lucrurile se întâmplă foarte repede. Viteza acestei catastrofe este amețitoare. Pe 1 ianuarie nu se auzise niciodată de „noul coronavirus”. Pe 27 februarie, președintele Statelor Unite Donald Trump spunea în continuare că „va dispărea ca prin minune”. Cu doar 60 de cazuri în țară, părea un lucru ușor de spus. În prezent, toată Europa, cea mai mare parte a Americii și aproape fiecare țară de pe Pământ au ordin să stea în casă. Evenimentele se accelerează dramatic. Ceea ce a fost adevărat ieri nu mai este adevărat azi. Peste noapte, cuvintele lui Ellen White au devenit de actualitate: „Plăgi și judecăți cad deja (…). Nenorocirile de pe uscat și de pe ape, starea agitată a societății, alarmele de război sunt de rău augur. (…) Instrumentele răului își unesc forțele și se consolidează. Ele se întăresc pentru ultima și marea criză. În curând, urmează să aibă loc mari schimbări în lumea noastră, iar mișcările finale vor fi repezi”.[i]
  3. Libertatea de mișcare poate fi pierdută peste noapte. Aproape de la o zi la alta, țările își închid granițele. Călătoriile aeriene, vitale pentru economia globală, au fost suspendate. Mii de persoane aflate în străinătate fie s-au îndreptat spre aeroporturi în speranța de a prinde ultimul zbor, fie s-au resemnat să rămână acolo unde se aflau pe o perioadă nedeterminată. Unii misionari care doreau să părăsească țara în care slujeau au ratat ultimul zbor, iar alții abia au reușit. Este o lecție care să ne amintească faptul că așa va fi și încheierea timpului de probă: „Când se termină timpul de probă, acesta va veni deodată, pe neaşteptate.”.[ii]
  4. Reapar rapid xenofobia și ura legată de originea socială. Principalele publicații au raportat și ele însele au fost criticate pentru niveluri „șocante” de rasism și abuzuri verbale și fizice împotriva chinezilor și asiaticilor după apariția coronavirusului în țările occidentale.[iii] Isus i-a avertizat pe ucenicii Săi cu privire la dezastre umane și naturale care urmau să aibă loc, precum și cu privire la persecuție și moarte, aceștia urmând a fi „urâți de toate neamurile” din cauza Lui (Matei 24:9). Persecuția nu este recentă, însă reacțiile oamenilor față de persoane care nu aveau nimic de-a face cu pandemia demonstrează cât de repede pot apărea și se pot răspândi ostilitatea irațională și atacurile la adresa oamenilor nevinovați, chiar și împotriva celor care încearcă să slujească și să ajute. Astăzi sunt chinezii; într-o zi vor fi cei care aleg să rămână fideli Cuvântului lui Dumnezeu.
  5. Există lucruri pe care ființele umane nu le pot controla. Ultimul deceniu ne-a făcut să credem că putem găsi rapid soluții la aproape toate problemele cu care ne confruntăm. „Caută pe google” a devenit mantra zilei. Abilitatea de a găsi soluții la probleme complexe, datorită tehnologiei digitale și acoperirii sale globale, ne-a creat iluzia că suntem „stăpânii universului”.

Dar noul coronavirus, mortal și invizibil cu ochiul liber, fără un vaccin sau un tratament eficient, ne face să ne trezim în fiecare dimineață întrebându-ne: astăzi va mai fi viață, boală sau mai rău?

Generația mea nu s-a confruntat niciodată la o asemenea scară cu gândul nedorit că, până la urmă, suntem muritori. Cine poate spune cu certitudine ce se va întâmpla cu noi în aproximativ 14 zile? Și ce se întâmplă cu consecințele iminente cu efect de domino pe termen lung, prezise de unii specialiști: după criza sanitară urmează o criză economică globală, după criza economică urmează explodarea datoriilor naționale și falimentul unor țări, apoi tulburări politice și prăbușirea cooperării globale.[iv]

Dacă nu este acum momentul de a ne conștientiza dependența de Dumnezeu, atunci când va fi? Poate pentru prima dată, generația mea poate experimenta ceea ce este descris în Apocalipsa nu ca o profeție abstractă, ci ca o realitate simțită și experimentată aici și acum.

  1. Pământul acesta nu este casa noastră. Cu atât de multă incertitudine care se întrezărește, se pare că suntem treziți din moțăiala noastră. Am fost seduși de gândul că pacea și prosperitatea de care ne-am bucurat în ultimii aproximativ 10 ani a fost recompensa cuvenită pentru deciziile colective ale comunităților noastre naționale – în domeniul politic, social și al tehnologiei – și că ne vom bucura de aceste roade timp îndelungat. Dar, după cum scria C.S. Lewis: „Durerea insistă să fie băgată în seamă. Dumnezeu ne șoptește în plăcerile noastre, ne vorbește în conștiință, dar strigă în dureri. Durerea este megafonul cu care trezește o lume surdă”.[v]

Poate, înainte de a trezi o lume surdă, Dumnezeu trebuie să trezească o biserică surdă și să reînvie în noi dorința pentru „o patrie mai bună, adică o patrie cerească” (Evrei 11:16). Acesta este momentul să ne conectăm sau să ne reconectăm – prin Zoom, Facebook și, sper că în curând, în persoană – cu credincioșii de astăzi și să rămânem fermi alături de cei care „vor fi iubit venirea Lui” (2 Timotei 4:8).

Sursa: Adventist Review

[i] Ellen G. White, Mărturii pentru comunitate, vol. 9, pag. 11.

[ii] Uniunea de Conferințe a Bisericilor Adventiste din România (2006), Comentariul Biblic Adventist de Ziua a Șaptea, Comentariu Ellen G. White (versiunea digitală).

[iii] The Guardian, „Chinese in UK report `shocking` levels of racism after Coronavirus outbreak”, 9 februarie 2020 www.theguardian.com/uk-news/2020/feb/09/chinese-in-uk-report-shocking-levels-of-racism-after-coronavirus-outbreak; CGTN, „Bias caused by novel coronavirus sparks anger among overseas Chinese”, 7 februarie 2020, news.cgtn.com/news/2020-02-07/Bias-caused-by-coronavirus-sparks-anger-among-overseas-Chinese-NST7NqgiA0/index.html.

[iv] CNN, „Fareed’s Take”, 5 mai 2020, www.cnn.com/videos/tv/2020/04/05/exp-gps-0405-take-coronavirus-covid-19.cnn.

[v] C. S. Lewis, The Problem of Pain (New York: HarperCollins, 1940/1996), p. 91, citat în https://tollelege.wordpress.com/2010/07/28/gods-megaphone-by-c-s-lewis/. [N.tr.: cartea a fost publicată și în limba romănă în anul 2012 și inclusă în volumul Despre minuni. Cele patru iubiri. Problema durerii, apărut la editura Humanitas]