Declarații oficiale

Declarații

Declarație cu privire la transsexualitate

Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la nevoile și provocările cu care se confruntă bărbații și femeile transsexuale și prezența lor în societățile din întreaga lume ridică întrebări importante nu doar în rândul celor afectați de fenomenul transsexualității, ci și în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Deși luptele și provocările celor care se identifică ca fiind transsexuali au unele elemente care sunt comune provocărilor tuturor ființelor umane, recunoaștem unicitatea situației lor și limitele cunoștințelor noastre în anumite situații. Cu toate acestea, credem că Scriptura oferă principii călăuzitoare și sfaturi atât pentru persoanele transsexuale, cât și pentru Biserică, principii care transcend cultura și tradițiile umane.

Fenomenul transsexualității

În societatea modernă, identitatea de gen denotă de obicei „rolul public (și de obicei recunoscut legal) de băiat sau fată, bărbat sau femeie”, în timp ce sexul se referă la „indicatorii biologici de bărbat sau femeie”1. În general, identitatea de gen coincide cu sexul biologic al persoanei la naștere. Cu toate acestea, uneori acestea nu coincid la nivel fizic și/sau mintal-afectiv.

La nivel fizic, ambiguitatea organelor genitale poate fi urmarea unor anomalii anatomice sau fiziologice, astfel încât nu se poate stabili clar dacă un copil este bărbat sau femeie. Această ambiguitate a diferențierii sexuale anatomice este adesea numită hermafrodism sau intersexualitate.2

La nivel mintal-afectiv, identitatea de gen nu coincide cu sexul biologic al persoanei în cazul persoanelor transsexuale, a căror anatomie sexuală este în mod clar masculină sau feminină, dar care se identifică cu genul opus sexului lor biologic. Aceștia se pot descrie ca fiind blocați într-un corp greșit. Fenomenul transsexualității, care în trecut era diagnosticat ca fiind o „tulburare de identitate de gen”, iar în prezent este denumit „disforie de gen”, poate fi înțeles ca un termen general care descrie varietatea modalităților în care indivizii interpretează și își exprimă identitatea de gen, altfel decât cei care determină genul pe baza sexului biologic.3 „Disforia de gen se manifestă într-o varietate de moduri, inclusiv prin dorința puternică de a fi tratat ca fiind de gen opus sau de a îndepărta propriile caracteristici sexuale sau printr-o convingere puternică că propriile sentimente și reacții sunt tipice genului opus.”4

În contextul tendințelor contemporane de respingere a genului biblic binar (bărbat și femeie) și de a-l înlocui cu un spectru tot mai larg de tipuri de gen, anumite alegeri luate ca urmare a asumării transsexualității sunt considerate ca fiind normale și acceptate în cultura contemporană. Cu toate acestea, dorința de a se schimba sau de a trăi ca o persoană de alt gen poate determina alegeri incompatibile cu o viață trăită în conformitate cu învățăturile biblice. Disforia de gen poate duce, de exemplu, la travestism,5 operații de schimbare de sex și dorința de a avea o relație de căsătorie cu o persoană care are același sex biologic. Pe de altă parte, există persoane transsexuale care suferă în tăcere trăind o viață de celibat sau fiind căsătorite cu persoane de sex opus.

Principii biblice referitoare la sexualitate și fenomenul transsexualității

Deoarece fenomenul transsexualității trebuie analizat din perspectiva Scripturii, următoarele principii și învățături biblice pot ajuta comunitatea de credință să relaționeze cu persoanele cu disforie de gen în conformitate cu Biblia și asemenea lui Hristos:

1. Când Dumnezeu a creat omul, El a creat două persoane pe care le-a identificat ca fiind bărbat și femeie. Biblia leagă genul de sexul biologic în mod inextricabil (Geneza 1:27; 2:22-24), nefăcând distincție între cele două. Cuvântul lui Dumnezeu susține complementaritatea, precum și distincția clară dintre bărbat și femeie în momentul creării. Relatarea procesului de creație din Geneza este baza tuturor întrebărilor referitoare la sexualitatea umană.

2. Din perspectivă biblică, ființa umană este o unitate psihosomatică. De exemplu, Scriptura numește în mod repetat întreaga ființă umană ca fiind „un suflet” (Geneza 2:7; Ieremia 13:17; 52:28-30; Ezechiel 18:4; Faptele Apostolilor 2:41; 1 Corinteni 15:45), un trup (Efeseni 5:28; Romani 12:1-2; Apocalipsa 18:13), carne (1 Petru 1:24) și duh (2 Timotei 4:22; 1 Ioan 4:1-3). Astfel, Biblia nu susține dualismul în sensul unei separări între corp și simțul propriei sexualități. În plus, ființele umane nu sunt prezentate de Scriptură ca fiind nemuritoare, deoarece doar Dumnezeu posedă nemurirea (1 Timotei 6:14-16) și le-o va da la prima înviere celor care cred în El (1 Corinteni 15:51-54). Astfel, ființa umană este, de asemenea, menită să fie o entitate sexuală nedivizată, iar identitatea sexuală nu poate fi separată de trup. Conform Scripturii, identitatea noastră de gen, așa cum a fost concepută de Dumnezeu, este determinată de sexul nostru biologic la naștere (Geneza 1:27; 5:1-2; Psalmii 139: 13-14; Marcu 10:6).

3. Cu toate acestea, Scriptura recunoaște că, din cauza căderii (Geneza 3:6-19), întreaga ființă umană – adică facultățile ei psihice, fizice și spirituale – este afectată de păcat (Ieremia 17:9; Romani 3:9; 7:14-23; 8:20-23; Galateni 5:17) și trebuie reînnoită de Dumnezeu (Romani 12:2). Emoțiile, sentimentele și percepțiile noastre nu sunt indicatori de încredere ai concepțiilor, idealurilor și adevărului lui Dumnezeu (Proverbe 14:12; 16:25). Avem nevoie de călăuzirea lui Dumnezeu prin intermediul Scripturii pentru a hotărî ce este în cel mai înalt interes al nostru și pentru a trăi după voia Lui (2 Timotei 3:16).

4. Faptul că unele persoane își afirmă o identitate de gen incompatibilă cu sexul lor biologic descoperă o dihotomie gravă. Această frângere sau suferință, simțită sau nu, este o manifestare a efectelor dăunătoare ale păcatului asupra oamenilor și poate avea numeroase cauze. Deși disforia de gen nu este păcătoasă în sine, ea poate duce la alegeri păcătoase. Aceasta este o altă dovadă a faptului că, la nivel personal, ființele umane sunt implicate în marea luptă dintre Hristos și Satana.

5. Atâta timp cât persoanele transsexuale sunt devotate trăirii unei vieți în conformitate cu învățăturile biblice cu privire la sexualitate și căsătorie, acestea pot fi membre ale Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Biblia afirmă în mod clar și constant că orice activitate sexuală în afara căsătoriei heterosexuale reprezintă un păcat (Matei 5:28,31-32; 1 Timotei 1:8-11; Evrei 13:4). Orice alte comportamente sexuale sunt distorsiuni păcătoase ale darului sexualității oferit de Dumnezeu (Romani 1:21-28; 1 Corinteni 6:9-10).

6. Deoarece Biblia reprezintă fiecare ființă umană ca reprezentând un întreg, fără a face diferența între sexul biologic și identitatea de gen, Biserica se opune operațiilor de schimbare de sex și căsătoriei celor care au fost supuși unei astfel de proceduri. Din perspectiva biblică, holistică, cu privire la natura umană, nu se poate aștepta ca în cazul unei operații de schimbare de sex să aibă loc o trecere completă de la un gen la altul și formarea unei identități sexuale desăvârșite.

7. Biblia le poruncește urmașilor lui Hristos să iubească pe toată lumea. Creați după chipul lui Dumnezeu, toți oamenii trebuie tratați cu demnitate și respect, iar aici sunt incluse și persoanele transsexuale. Ridiculizarea, abuzarea și hărțuirea acestora sunt incompatibile cu porunca biblică: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Marcu 12:31).

8. Biserica, în calitate de comunitate a lui Isus Hristos, trebuie să fie un refugiu și un loc al speranței, al grijii și al înțelegerii pentru toți cei care sunt derutați, suferinzi, chinuiți și se simt singuri, pentru că urmașul lui Hristos „nu va frânge o trestie ruptă și nici nu va stinge un fitil care fumegă” (Matei 12:20). Toți oamenii sunt invitați să frecventeze Biserica Adventsită de Ziua a Șaptea și să se bucure de părtășia cu credincioșii ei. Cei care sunt membri se pot implica în toate aspectele vieții bisericii atâta timp cât îmbrățișează mesajul, misiunea și valorile ei.

9. Biblia proclamă vestea bună a iertării păcatelor cu caracter sexual comise de heterosexuali, homosexuali, transsexuali și alții, viețile lor putând fi transformate prin credința în Isus Hristos (1 Corinteni 6:9-11).

10. Cei care experimentează o incongruență între sexul lor biologic și identitatea de gen sunt încurajați să urmeze principiile biblice pentru tratarea suferinței lor. Ei sunt invitați să mediteze asupra planului inițial al lui Dumnezeu cu privire la puritatea și fidelitatea sexuală. În calitate de ființe umane care Îi aparțin lui Dumnezeu, toți sunt chemați să-L onoreze prin trupurile și prin alegerile lor (1 Corinteni 6:19). Persoanele transsexuale sunt încurajate să li se alăture tuturor credincioșilor și să Îl aștepte pe Dumnezeu, fiindu-le oferită plinătatea compasiunii, harului și păcii divine în așteptarea revenirii iminente a lui Hristos, atunci când toți adevărații urmași ai lui Hristos vor fi trasformați complet după chipul lui Dumnezeu.

1 Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th ed. (DSM-5TM), editat de American Psychiatric Association (Washington, DC: American Psychiatric Publishing, 2013), pag. 451.
2 Cei născuți cu această afecțiune congenitală pot beneficia, sau nu, de tratament chirurgical.
3 A se vedea DSM-5TM, pag. 451-459.
4 Această frază face parte dintr-o prezentare scurtă a disforiei de gen folosită în prezentarea DSM-5TM, publicată în anul 2013 (accesată în data de 11 aprilie 2017).
5 Travestismul, numit și comportament de travestit, este interzis în Deuteronom 22:5.

Declarație votată de Comitetul Executiv al Conferinței Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea, în data de 11 aprilie 2017.