Declarații oficiale

Declarații

Libertatea de exprimare și defăimarea religiei

O trăsătură distinctivă a oamenilor este abilitatea oferită de Dumnezeu de a comunica în general, prin discurs, simboluri şi cuvântul scris. Această capacitate este exprimată în cel mai unic modîn domeniul credinţei. Transmiterea convingerilor religioase este o componentă esenţială a abilității noastre de a explora sensul şi scopul în viaţă, de a discuta despre valorile care ne ghidează acţiunile şi de a ne împărtăşi experienţa pe măsură ce Îl cunoaștem mai bine pe Dumnezeu.

Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea sprijină ferm libertatea de exprimare, în general, şi libertatea de exprimare religioasă, în special. Deşi libertatea de exprimare este garantată de articolul 19 al Declaraţiei universale a drepturilor omului, se fac, în continuare, eforturi de limitare a exprimării atât la nivel naţional, cât şi în cadrul Organizației Naţiunilor Unite. La ambele niveluri, s-a acordat o atenţie deosebită limitării exprimării care ofensează convingerile religioase ale celui care ascultă. Adventiştii de ziua a şaptea promovează sensibilitatea şi respectul în toate formele de comunicare. Suntem astfel îngrijorați cu privire la discursul conceput pentru a ataca convingerile religioase. Cu toate acestea, credem că cedarea către stat a dreptului de a controla discursul religios duce la apariţia unei ameninţări mult mai mari la adresa autonomiei credincioşilor decât cea reprezentată de exprimarea ofensatoare. Într-adevăr, astăzi există numeroase exemple de state care invocă dorinţa de a proteja sentimentele religioase pentru a justifica aducerea forţată la tăcere a discursului religios paşnic.

Opoziţia noastră faţă de restricţionarea discursului cunoaște excepții. Biserica recunoaşte că, în anumite circumstanţe, exprimarea poate aduce prejudicii semnificative, tangibile, dreptului la siguranţă fizică, dreptului la proprietate şi altor drepturi similare. În astfel de cazuri foarte rare, recunoaştem responsabilitatea statului de a acţiona pentru protejarea populaţiei. Atunci când aceste limite sunt necesare, Biserica se aşteaptă ca guvernele să formuleze restricţii stricte doar în ceea ce privește discursul periculos în cauză.

Biserica recunoaşte că cei aflați în poziții de răspundere au responsabilitatea specială de a transmite un mesaj care susţine drepturile fundamentale ale omului, inclusiv toate dimensiunile libertăţii religioase. Această responsabilitate le revine în mod deosebit guvernanţilor care sunt, în general, într-o poziţie unică de a încuraja respectul pentru drepturile cetățenilor lor în general și ale minorităţilor în special.

Deși își susține dreptul de a-şi exprima liber convingerile religioase, adventiştii de ziua a şaptea acceptă responsabilitatea de a-şi adapta discursul pentru a se asigura că este în concordanţă cu învăţăturile biblice. Aceasta include obligaţia de a fi onești şi iubitori, aceasta fiind deosebit de importantă atunci când se discută despre o altă credinţă, deoarece pasiunea religioasă poate duce la o percepere unidimensională a celorlalţi. Onestitatea nu înseamnă doar prezentarea exactă a faptelor, ci şi prezentarea lor în contextul corect. Adventiştii de ziua a şaptea vor fi conduşi de legea iubirii lui Hristos în tot ce spun şi fac. Atunci când darul vorbirii, oferit de Dumnezeu, este folosit pentru a comunica în dragoste, nu numai că îi vom binecuvânta pe semenii noştri, ci Îl vom și onora pe Dumnezeu, Cel care ne-a creat pe toţi cu darul de a ne exprima.

Această declaraţie a fost aprobată şi votată de Comitetul Administrativ al Conferinţei Generale a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea în data de 23 iunie 2010 și dată publicității în cadrul sesiunii Conferinţei Generale desfăşurate în Atlanta, Georgia, Statele Unite ale Americii.