Info Adventist

De ce este nevoie de mai mulți adventiști în agricultură?

Mult mai mulți adventiști de ziua a șaptea ar trebui să se implice în agricultură, au spus John și Pam Dysinger, în forumul ce a avut loc în cadrul convenției internaționale ASI (Asociația pentru Suport și Inițiativă) în data de 2 august 2019. De ce? Soții Dysinger, cultivatori de legume și fructe de pădure organice din Tennessee, Statele Unite, au petrecut o parte din timpul pe care l-au avut la dispoziție invitând participanții să răspundă la această întrebare și la altele similare.

O inițiativă care întărește credința

Cultivarea pământului reprezintă un exercițiu care întărește credința și caracterul, a spus John Dysinger. Nu este o muncă ușoară, a recunoscut acesta, împărtășind unele dintre provocările logistice și economice cu care s-au confruntat de-a lungul anilor în care au cultivat pământul. Dar acesta nu este singurul motiv, a adăugat el.

Mai mulți participanți – cu sau fără o experiență îndelungată în cultivarea pământului – au contribuit cu propriile opinii.

„Cultivarea unei grădini transmite lecții de natură sprituală”, a spus unul dintre aceștia. „Nu trebuie să studiezi foarte mult: înveți despre Dumnezeu în timp ce lucrezi pământul.”

Soții Dysinger au fost de acord, amintind audienței că, potrivit Bibliei, prima sală de clasă a fost Grădina Eden.

„Cu câțiva ani în urmă aveam dificultăți cu ferma. L-am întrebat pe Dumnezeu de ce nu poate fi mai ușor, de ce era atât de dificil”, a spus John. „Apoi, mi s-a aprins beculețul”, a adăugat el. „Am simțit că Dumnezeu îmi spunea: «V-am creat pentru a fi în Grădină, așa că este și cineva care vrea să vă țină departe de ea.”

Face parte din lupta noastră spirituală, a spus John.

Un alt participant s-a concentrat asupra dezvoltării caracterului.

„Atunci când ai o livadă, cultivarea pomilor fructiferi necesită timp, ceea ce duce la dezvoltarea răbdării”, a spus acesta. „În același timp, ne oferă contextul de a ne ajuta pe noi înșine și de a fi o binecuvântare pentru alții.”

Beneficii pentru sănătate

Soții Dysinger au recunoscut faptul că în ultimii ani a crescut oferta de produse nemodificate genetic, ceea ce, spun ei, este foarte bine. „Însă adesea nu ne dăm seama de faptul că multe dintre legumele și cerealele noastre, chiar dacă sunt nemodificate genetic, sunt stropite cu erbicide pentru desicare înainte de recoltare”, a explicat John.

Unul dintre ascultători a confirmat, reamintind că „stropirea răsadurilor afectează întreaga plantă.”

„Alimentele procesate reprezintă o problemă gravă”, a adăugat un alt participant. „Dacă ne cultivăm propriile legume, copiii noștri vor aprecia mai mult alimentele mai sănătoase.”

În audiență s-a aflat și vice-președintele Bisericii Adventiste, Geoffrey Mbwana, care la un moment-dat s-a exprimat cu privire la rolul terapeutic al grădinăritului. „Mă întorc de la birou cu dureri de cap, însă mă înviorez petrecând puțin timp grădinărind. Mi se pare foarte revigorant”, a spus acesta.

„Este adevărat”, a confirmat John. „Te confrunți cu multe provocări atunci când lucrezi pentru Domnul, însă ieși în grădină, iar acolo te poți relaxa și te poți bucura de părtășie cu Dumnezeu.” Citându-l pe Richard Louv și cartea sa Last Child in the Woods: Saving Our Children from Nature Deficit Disorder (lit.: Ultimul copil din pădure: salvându-ne copiii de tulburarea de tip dficit de natură), John a reamintit că cei mici sunt afectați în mod negativ de lipsa contactului cu natura.

Pam Dysinger a întărit afirmația, spunând: „Cu un secol în urmă, în jur de 70% dintre oameni aveau o legătură cu viața la țară; acum au mai rămas doar 1%. Aerul curat, lumina soarelui, mișcarea… sunt importante, iar noi le-am experimentat beneficiile.”

Parte a educației copiilor

Soții Dysinger au împărtășit faptul că nu sunt agricultori de profesie. De fapt, tineri căsătoriți, aceștia au petrecut șase ani în Kenya, unde John a fost profesor misionar. În anul 1994 s-au întors în Statele Unite, iar în 1997 John a renunțat la catedră, deoarece cuplul simțea că „Domnul le îndrepta pașii spre agricultură”. Acum, după 21 de ani și 5 copii, aceștia spun că nu știau de lucrarea pe care o putea face cultivând pământul.

„Am început pentru familie și pentru dezvoltarea noatră spirituală, însă Domnul avea planuri mărețe”, recunoaște John. „Nu spun că agricultura este singura modalitate de a crea o legătură puternică între membrii familiei, însă este o modalitate minunată.”

Pam a confirmat: „Nu mi-aș schimba viața pentru nimic: am trecut prin încercări, însă scopul nostru în viață este să Îl cunoaștem pe Dumnezeu, iar uneori o facem trecând prin dificultăți.”

În acest sens, John a declarat că el crede că agricultura ar trebui să reprezinte un element important în educarea copiilor.

„V-ați trimite copiii la o școală la care nu învață nici măcar alfabetul?”, a întrebat acesta. „Educația înseamnă mai mult decât cultivarea pământului, însă aceasta este un element fundamental al educației. Cred că grădina este o școală foarte bună.”

John a amintit că timp de secole oamenii au învățat despre dragostea lui Dumnezeu din natură. El a citat-o pe pioniera Bisericii Adventiste, Ellen G. White, care a scris în Mărturii pentru comunitate:  „Cele mai înalte adevăruri spirituale pot fi explicate inimii prin lucrurile din natură” (vol. 4, pag. 579).

De ce nu mai există agricultori adventiști

„Ce îi împiedică pe adventiști să se ocupe de agricultură?” au întrebat John și Pam. Este trist, a adăugat Pam, că [adventiștii] nu sunt capul, ci coada în acest domeniu. „Când am început [să lucrăm la ferma noastră], erau cinci sau șase ferme mici în toată zona orașului Nashville; acum sunt zeci de ferme în jurul nostru, însă suntem în continuare singurii adventiști din zonă.”

Motivele sunt diverse, au spus participanții. „Se întâmplă și pentru că nu citim ceea ce a scris Ellen White cu privire la subiect”, a spus cineva.

„[Adventiștii] sunt pragmatici; vrem ca fiicele și fiii noștri să devină asistenți medicali, contabili, și să înceapă de îndată să lucreze”, a adăugat un altul.

„Majoritatea oamenilor sunt prea ocupați pentru a reduce ritmul și a-și lua timp pentru cultivarea pământului”, a spus un al treilea.

Soții Dysinger au amintit faptul că, în trecut, mulți fermieri adventiști își încurajau copiii să plece de la fermă pentru a merge la școală, și sunt este de înțeles.

„Noi am început de la zero”, au spus ei. „Am construit hambarele, serele, sistemele de irigații… Poate fi epuizant!”

Însă beneficiile sunt mai numeroase decât provocările, au spus ei. Acum sunt forța din spatele Adventist Agricultural Association (AdAgA, Asociația Agricultorilor Adventiști), care în ultimii cinci ani a organizat o conferința anuală de promovare și împărtășire a cunoștințelor din domeniul agricol. Pentru a motiva existența evenimentului, ei o citează tot pe Ellen White care, în cartea Divina vindecare, a scris: „În planul lui Dumnezeu pentru Israle, fiecare familie avea o locuință în țară, cu pământ arabil suficient… Și nici cel mai inventiv om nu a reușit vreodată să aducă un plan mai bun” (pag. 183).

Dar dacă apelăm la cultivarea pământului ca modalitate de a ne pregăti pentru vremurile de încercare care ne așteaptă? Potrivit propriei înțelegeri cu pvirire la profeția biblică, adventiștii cred că va veni un timp când va fi imposibil chiar și „să cumpere sau să vândă”.

John cred că acestea nu este un factor puternic motivator, deoarece este adesea urmarea fricii. „Însă oricare ar fi nivelul de motivație, ne va fi dificil dacă nu vom avea propria sursă de hrană”, a admis el.

O ocazie de a da mărturie

În același timp, Pam a spus că indiferent dacă este vorba despre grădina din spatele casei sau despre un teren mai întins, cultivarea pământului poate oferi numeroase oportunități de transmitere a evangheliei prin interacțiunea cu alți agricultori.

„În cazul nostru, cred cu adevărat că Dumnezeu ne-a așezat acolo pentru a lega prietenii pentru eternitate”, a spus ea. „O grădină este ocazia perfectă pentru a intra în contact cu vecinii.”

Nu este un motiv lipsit de importanță, a subliniat Pam. „Unul dintre cele mai importante motive pentru care ar trebui să cultivăm pământul este faptul că ne oferă ocazii de a da mărturie”, a adăugat aceasta.

Sursa: Adventist Review

Vizualizări: 117