Info Adventist

Evanghelist din Romania in Transcarpatia

Pastorul Kovács Árpád, împreună cu familia sa, au susţinut în perioada 7-14 ianuarie 2012 o serie de prelegeri biblice în oraşul Berehovo, Transcarpaţia, Ucraina. Oraşul, de aproximativ 25.000 de locuitori, este majoritar maghiar, dar biserica locală care numără 100 de membri este în mare parte ucraineană. Prezenţa unui evanghelist maghiar, ale cărui prezentări au fost traduse, a fost gândită în mod special pentru populaţia maghiară a oraşului, dar între musafiri au fost şi ucraineni.

Evenimentul s-a desfășurat la Casa de Cultură Berehovo, clădire care pe vremuri a fost sinagogă, iar programul fiecărei serii a cuprins prelegeri biblice, parte muzicală susținută de cântăreți și instrumentiști din România, precum și soliști locali. De asemenea s-au oferit cărți, reviste, ziare, calendare.

Proiectul misionar a fost coordonat de pastorul local, originar din România, Farkas Győző, alături de Horváth Pál, fostul pastor al bisericii Berehovo.

Majoritatea cheltuielilor acestui eveniment a fost asigurată de către districtul Nuşeni, județul Bistrița Năsăud şi Conferinţa Translvania de Nord. Conducerea Conferinţei Ucraina de Vest a apreciat sacrificiul şi calitatea prezentărilor şi mulţumeşte pentru ajutorul acordat în lucrarea lui Dumnezeu.

Tomoiagă Ștefan / Transilvania Nord / AARC

Tabara buna se cunoaste din „Zori”

In perioada 9 -13 ianuarie 2012, cabana Gura-Râului, situată la intrarea în Parcul Naţional Piatra Craiului a fost gazda taberei de exploratori „Zorii”, tabără la care au participat 57 de exploratori şi instructori din Bucureşti, Constanţa, Bărăganu (jud. Constanţa), Călăraşi şi Ploieşti.

Desfăşurată sub moto-ul: „Timp de hotar”, tabăra a reprezentat pentru fiecare dintre cei prezenţi, fie copii sau instructori un timp în care şi-au putut depăşi limitele, trecând dincolo de hotarele lucrurilor pe care erau obişnuiţi să le facă. Astfel în fiecare zi, exploratorii au putut participa la o serie de activităţi care le-au solicitat creativitatea, îndemânarea, spiritul de echipă, rezistenţa şi răbdarea, cu atât mai mult cu cât totul de desfăşura într-o grupă nouă, diferită de cea cu care aceştia veniseră de acasă.

Cele patru grupe formate la faţa locului pe criterii de vârstă au avut ocazia ca pe parcursul celor 3 zile pline de tabără să facă escaladă, să se plimbe cu o sanie trasă de câini din rasa Malamut de Alaska, câini cunoscuţi pentru capacitatea lor de a trage greutăţi mari, rezistenţa la frig şi participarea la expediţiile unor exploratori polari celebri, dar şi să viziteze Aventura Parc din Braşov sau să îşi amenajeze un adăpost în natură care să poată fi folosit iarna, pe timp de noapte. Cei mai curajoşi dintre exploratorii prezenţi în tabără şi-au şi petrecut noaptea în el, dovedind în acest fel faptul că au mai trecut încă un hotar.

Echipa de organizare a taberei, coordonată de Teodor Ungureanu, a programat pentru ultima zi de tabără, excursia de o zi, propunând participanţilor, în funcţie de vârstă şi condiţie fizică, două variante de traseu. Exploratorii începători au avut de parcurs traseul spre cabana Curmătura prin Prăpăstile Zărneştilor, iar exploratorii avansaţi au avut ca punct terminus aceeaşi cabana, cu o trecere însă prin Vârful Piatra Mică, care măsoară o altitudine de 1860 m. Peisajele deosebite, contactul cu zăpada care a fost prezentă din belşug, bucuria de a ajunge la punctul propus şi cana de ceai cald de la cabană au fost câteva dintre lucrurile care au dat culoare acestui traseu.

Tabăra nu a însemnat însă doar trasee şi activităţi solicitante ci şi jocuri, momente în care cei prezenţi au putut să interacţioneze, un seminar despre viaţa câinilor Malamut de Alaska susţinut membrii Asociaţiei sportive „Alaskan Malamut”, invitaţii speciali ai acestei tabere, momente devoţionale ţinute la careu în aerul rece al dimineţii sau seara în jurul focului de tabără, de către capelanul taberei, Robert Mandache, directorul Dep. Tineret din cadrul Conferinţei Muntenia, ocaziile de studiu biblic în cadrul cărora participanţii au putut descoperi cât mai multe versete biblice care conţin cuvântul „zori” dar şi lecţiile care pot fi învăţate din cadrul acestora.

Tabăra Zorii a fost un timp de hotar pentru fiecare dintre cei 57 de participanţi, un timp care sigur va rămâne in mintea lor şi după ce lucrurile vor fi scoase din rucsac şi puse la locul lor, eventualele vânătăi de la alpinism se vor fi vindecat şi va fi venit primăvara.

Cristina Neagu  / Departamentul Tineret

Decizia Curtii Supreme a Statelor Unite protejeaza bisericile de interventia statului

Consilierii juridici ai Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea spun că pronunţarea săptămâna trecută a unei hotărâri a Curții Supreme a Statelor Unite protejează în continuare bisericile de intervenţia statului.

Într-o decizie de referinţă, cea mai înaltă instanță din ţară a decis că guvernul nu poate judeca deciziile unei comunităţii religioase cu privire la profesorii din școlile administrate de biserici.

Hotărârea adoptată cu unanimitate de voturi clarifică rolul de "excepţie pastorală" (ministerial exception), care a protejat până acum bisericile din Statele Unite de interferențe nejustificate ale statului sau instanțelor, a declarat Todd McFarland, un consilier asociat în cadrul Biroului General pentru Consiliere al Bisericii Adventiste mondiale.

Deși instanţele inferioare au aplicat ”excepţia pastorală” (ministerial exception) timp de zeci de ani, această ultimă hotărâre marchează prima ocazie în care Curtea Supremă a abordat subiectul.

"Pentru Biserica Adventistă din Statele Unite acest lucru înseamnă că instanţele nu vor judeca  angajarea sau concedierea pastorilor şi profesorilor noştri", a spus McFarland, adăugând că decizia oferă bisericii libertatea de a lua decizii fără a se îngrijora că ”un judecător și un juriu secular” ar putea pune la îndoială motivația lor.

"Suntem multumiți cu acest rezultat", a spus el.

Hotărârea din 11 ianuarie hotărâri respinge acuzațiile unui învăţător ce a fost angajatul unei școli luterane din Michigan. Pastorul şi profesorul Cheryl Perich a fost concediată după ce a fost diagnosticată cu  narcolepsie în 2004, iar boala ar fi lăsat-o în imposibilitatea de a-și îndeplini responsabilitățile specifice slujbei. Biserica Evanghelică Luterană Osana-Tabor a argumentat că boala lui Perich şi absenţele au epuizat personalul şi bugetul limitat al școlii.

Cu toate acestea, Perich susține că biserica a încălcat Legea pentru Americanii cu Dizabilități şi a ameninţat că va înainta o plângere Comisiei pentru Egalitate de Șanse la Angajare (EEOC) a Statelor Unire. După ce Biserica Luterană a acuzat-o pe Perich de încălcarea doctrinei bisericii de rezolvare internă a conflictelor, EEOC a dat în judecată biserica Hosanna-Tabor pentru sancţionarea lui Perich pentru exercitarea drepturilor sale legale.

Curtea de Apel a fost convinsă, de asemenea, după calcularea timpului petrecut de Perich îndeplinind îndatoriri laice şi religioase. Ei au ajuns la concluzia că Perich petrecea 45 de minute pe zi desfăşurând activităţi religioase cum ar fi conducerea în rugăciune şi închinare - insuficient pentru aplicarea "excepţiei ministeriale" la legea discriminării, au hotărât ei.

Aplicarea excepţiei ar însemna că instanţele judecătoreşti nu se pot amesteca în decizia unei biserici de a numi, alege sau concedia, angajații, iar acești angajați, în majoritatea cazurilor, nu își pot da în judecată bisericile.

Cea mai înaltă instanţă a naţiunii a văzut cazul diferit. Curtea Supremă a menţionat acreditarea  de pastor a lui  Perich şi indemnizaţia primită pentru locuinţă din partea bisericii ca dovadă a faptului că ea a acţionat în calitate de pastor. Judecătorii au remarcat, de asemenea, faptul că limitarea ”excepţiei ministeriale” la angajaţi ”care îndeplinesc funcţii exclusiv religioase", poate fi imposibil, deoarece chiar şi pastorii se ocupă de chestiuni financiare, de administrarea facilităților şi alte indatoriri seculare.

"Excepţia ar trebui să se aplice la oricărui "angajat" ce conduce o organizaţie religioasă, coordonează servicii de inchinare, ceremonii religioase sau ritualuri importante, sau care serveşte ca un mesager sau învăţător al credinţei sale," a scris Judecătorul Samuel Alito Jr. într-o opinie concordantă cu Judecătorul  Elena Kagan.

Biserica Adventistă a fost printre numeroasele organizaţii religioase care au depus un amicus (amicus curiae), sau "prieten al curţii" în sprijinul şcolii administrate de Biserica Luterană. In sprijinul bisericii Osana-Tabor, Biserica Adventistă a citat valoarea educaţiei religioase în păstrarea membrilor şi a subliniat istoria excepţiei ministeriale, inclusiv fundamentarea sa pe principiul separării bisericii de stat, a spus el.

Biroul General pentru Consiliere al Bisericii Adventiste depune frecvent amicus în cazurile de care este interesată, a spus McFarland. Amicusurile anterioare au susținut libertatea la locul de muncă pentru păzitorii Sabatului.

Ca răspuns la susținerea deciziei Curţii Supreme, consilierii juridici adventişti au fost întrebați dacă hotărârea dă bisericilor libertatea de a "abuza" de angajaţi, a spus McFarland.

"Răspunsul simplu este, evident," Nu "," a spus el, "dar este adevărat că acum, anumiţi angajaţi ai bisericii, nu toți şi cu siguranţă nici măcar majoritatea, sunt mai puțin protejați în instanță".

Dar consilierii juridici adventiști nu doresc ca ”un juriu format din 12 persoane de pe stradă" să decidă ce este doctrina bisericii şi dacă un angajat o respectă, a spus McFarland.

Într-un caz ipotetic, un pastor aproape de pensionare şi concediat pentru că ”s-a abătut de la credinţă” ar putea argumenta în instanță discriminarea din cauza vârstei şi e posibil să găsească un juriu care simpatizează cu el, a spus McFarland.

"Argumentul cum că într-un fel instanţa poate decide dacă o decizie este sau nu motivată religios este exact genul de complicație care necesită o separare a bisericii de stat", a spus McFarland.

Elizabeth Lechleitner / ANN