Biblia la rand: Plangeri
El a mai zis: ,,Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânţa în pământ; fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum… Şi când este copt rodul, pune îndată secera în el, pentru că a venit secerişul.” (Marcu 4,26-29)
După cum agricultorul trebuie să pregătească solul pentru însămânţare, tot la fel trebuie să pregătească şi învăţătorul adevărului solul inimii. El trebuie să semene sămânţa, însă numai puterea lui Dumnezeu poate genera viaţă spirituală. Germinarea seminţei reprezintă începutul vieţii spirituale, iar creşterea plantei este un simbol al creşterii creştine. Nu poate exista viaţă fără creştere – nici în natură şi nici înÎmpărăţia harului lui Dumnezeu. Plantele cresc fără zgomot şi aproapepe neobservate. Creşterea spirituală este la fel. Viaţa noastră spirituală poate fi desăvârşită în orice etapă a creşterii, însă va exista un progres continuu dacă este împlinit scopul lui Dumnezeu. Sfinţirea este o lucrare de o viaţă.
Scopul cu care agricultorul seamănă sămânţa şi cultivă plantele este acela de a obţine o recoltă bogată. Tot la fel, Hristos doreşte să Se reproducă în inima tuturor oamenilor. Scopul vieţii creştine este acela de a aduce roade: reproducerea caracterului lui Hristos în viaţa noastră astfe lîncât să Îl putem împărtăşi altora.
Un gând inspirat: „’Când este copt rodul, pune îndată secera în el,pentru că a venit secerişul.’ Domnul Hristos aşteaptă cu nerăbdare manifestarea caracterului şi a vieţii Sale în biserica Sa. Când caracterul lui Hristos va fi reprodus în mod desăvârşit în cei ce fac parte din poporul Său, El va veni pentru a-i revendica drept copiii Săi.
Este privilegiul fiecărui creştin nu numai să aştepte, ci să şi grăbească venirea Domnului Isus Hristos (2 Petru 3,12). Dacă toţi cei care pretind că poartă Numele Său ar aduce roade spre slava Lui, cât de rapid ar fi semănată sămânţa Evangheliei în întreaga lume!” (Parabolele Domnului Hristos, pag. 69)
Mesajul zilei: Creşterea spirituală este rezultatul natural al locuirii Domnului Hristos în inimă. Dacă locuieşte în noi, El va reproduce caracterul Său în viaţa noastră.
