Manualul Bisericii

Alegerea slujbaşilor bisericii este o lucrare importantă, având în vedere responsabilităţile acestora şi caracterul lucrării care li se cere. Trebuie să se păşească în această îndatorire într-o manieră caracterizată de rugăciune, bună rânduială şi seriozitate. Vor fi alese doar persoane care vor îndeplini datoriile specifice slujbei pentru care au fost alese.

Comitetul de numiri

În Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea, slujbaşii sunt aleşi de un comitet de numiri o dată pe an sau la doi ani (vezi pag. 55). Acest comitet îşi prezintă raportul în faţa bisericii, care decide apoi asupra numelor prezentate. Procedeul acesta dă bisericii posibilitatea să cerceteze cu atenţie fiecare nume înainte de alegere şi evită elementul de competiţie publică care ar putea apărea dacă numirile ar fi făcute direct din sală.

Comitetul de numiri va studia nevoile bisericii şi va cerceta cu grijă competenţa membrilor de a sluji în diferite funcţii. Din acest motiv, slujbaşii nu vor fi aleşi nici prin numirile din sală, nici prin vot general.

Manualul bisericii nu hotărăşte numărul membrilor comitetului de numiri. El poate fi de cinci membri, în bisericile mici, şi poate creşte în raport cu numărul membrilor bisericii. Stabilirea numărului de membri ai comitetului de numiri este lăsată la latitudinea fiecărei biserici. Această chestiune trebuie să fie studiată de comitetul bisericii, care o va prezenta bisericii înainte de alegeri. Apoi se poate face o recomandare corespunzătoare bisericii, folosindu-se un minimum de timp la ora de închinare din Sabat.

Când se stabileşte comitetul de numiri – Comitetul de numiri trebuie să fie ales la începutul ultimului trimestru al anului religios şi trebuie să prezinte lista slujbaşilor cu cel puţin trei săptămâni înainte de ultimul Sabat al anului religios.

Cum se stabileşte comitetul de numiri – Pastorul sau conducătorul de district, iar în absenţa pastorului şi a conducătorului de district, prezbiterul va prezenta acest subiect înaintea bisericii. Apoi biserica va stabili un comitet special care va avea răspunderea să numească comitetul de numiri. Acest comitet special poate fi ales pe una din următoarele două metode:

1. Prin propuneri verbale sau scrise din sală. Dacă se foloseşte această metodă, niciun membru nu poate numi mai mult de o singură persoană. Încercarea unei persoane sau a unui grup de a‑şi impune voinţa asupra întregii biserici va fi dezaprobată. Se va face orice efort pentru a asigura o reprezentare corectă în componenţa comitetului special. Să se evite orice lucru de natură politică. Pastorul sau conducătorul de district va sluji ca preşedinte al acestui comitet special. În cazul în care un pastor sau conducător de district nu a fost încă desemnat conducător al bisericii, preşedintele acestui comitet special trebuie să fie desemnat de comitetul bisericii dintre membrii comitetului special. Mărimea comitetului special trebuie să fie de obicei egală cu mărimea comitetului bisericii, cu un adaos de cinci până la şapte persoane.

2. Prin autorizarea de către biserică a comitetului bisericii, împreună cu încă cinci până la şapte persoane, alese de biserică, în conformitate cu paragraful 1 de mai sus, pentru a funcţiona în calitate de comitet special.

Dacă se adoptă această metodă, preşedintele comitetului comunităţii va servi în mod normal ca preşedinte al comitetului special.

Etapele de parcurs sunt următoarele:
a. Biserica alege prin vot un comitet special prin una dintre cele două metode enumerate mai sus.
b. Comitetul special recomandă bisericii numele care compun comitetul de numiri, sugerând cine să fie preşedintele şi secretarul acestuia.
c. Biserica desemnează prin vot comitetul de numiri, numind secretarul.
d. Pastorul sau responsabilul la nivel de district este un membru din oficiu şi slujeşte ca preşedinte al comitetului de numiri. În cazul în care pastorul sau responsabilul la nivel de district alege să nu îndeplinească această funcţie sau, dacă nu a fost numit un pastor sau responsabil la nivel de district pentru biserica respectivă, comitetul special va recomanda numele unui membru local care să fie preşedintele comitetului de numiri.
e. Comitetul de numiri se întruneşte şi pregăteşte lista slujbaşilor bisericii şi va fi prezentată bisericii spre aprobare.
f. Biserica desemnează prin vot slujbaşii bisericii pentru anul următor.

Cine trebuie să facă parte din comitetul de numiri –Numai acei membri care sunt în rânduială (regular standing) pot fi aleşi să slujească în comitetul de numiri. Ei trebuie să fie oameni cu o judecată sănătoasă şi, mai presus de orice, să aibă pe inimă binele şi prosperitatea bisericii.

Lucrarea comitetului de numiri – Cât mai curând posibil după alegerea lui, comitetul de numiri trebuie să fie convocat de către preşedinte. După rugăciuni stăruitoare pentru călăuzirea lui Dumnezeu, comitetul va începe să pregătească lista de nume a slujbaşilor bisericii şi a asistenţilor acestora, alcătuită din membrii care sunt în rânduială (regular standing) în registrele bisericii care dă aceste însărcinări. Aceste (persoane) vor fi nominalizate pentru slujbă şi vor fi prezentate bisericii la un serviciu divin din Sabat sau la o adunare administrativă specială a bisericii. În lucrarea de selecţie, comitetul se poate sfătui cu alte persoane, care sunt bine informate. Acest comitet nu numeşte nici pastorul, nici pastorul asistent. Aceste numiri sunt făcute de comitetul executiv al conferinţei/misiunii/câmpului.

Comitetul de numiri propune membrii pentru următoarele slujbe:
‑ prezbiter sau prezbiteri
‑ diacon sau diaconi
‑ diaconeasă sau diaconese
‑ secretar
‑ casier
‑ casier-asistent sau casieri-asistenţi
‑ coordonator al Departamentului Copii
- dirijor
‑ organist sau pianist
‑ secretar al Departamentului Educaţie
‑ responsabil al Departamentului Viaţa de familie
‑ responsabilă a Departamentului Misiunea Femeii
‑ coordonator al Departamentului Lucrare pentru persoanele cu dizabilităţi
‑ responsabil al Departamentului Lucrare personală
‑ secretar al Departamentului Lucrare personală
- coordonator al Departamentului Şcoala Biblică
- coordonator al Departamentului Publicaţii
‑ responsabilul cu evidenţa celor interesaţi de credinţa bisericii
‑ responsabil al Departamentului Binefacere (Tabita)
‑ diriginte al Şcolii de Sabat
‑ diriginţi-asistenţi ai Şcolii de Sabat
‑ secretar al Şcolii de Sabat
‑ secretar-asistent al Şcolii de Sabat
‑ coordonatori de secţiuni ai Şcolii de Sabat, inclusiv coordonatori ai secţiunii adulţi şi ai secţiunii Şcoala de Sabat la domiciliu
‑ responsabil cu investiţiile pentru misiune
‑ director al Şcolii Biblice de vacanţă
‑ preşedinte al Asociaţiei pentru cămin şi şcoală
‑ secretar‑casier al Asociaţiei pentru cămin şi şcoală
‑ responsabil al Cercului de binefacere Tabita
‑ secretar‑casier al Cercului de binefacere Tabita
‑ responsabil al Asociaţiei juniorilor adventişti
‑ asistenţi ai responsabilului Asociaţiei juniorilor adventişti
‑ conducător al Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ asistent al conducătorului Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ mentor al Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ secretar‑casier al Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ secretar‑casier asistent al Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ dirijor al Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ pianist sau organist al Asociaţiei tinerilor adventişti
‑ conducător al Clubului exploratorilor
‑ conducător-asistent al Clubului exploratorilor
‑ conducător al Clubului licuricilor
‑ responsabil al Departamentului Libertate religioasă
‑ secretar al Departamentului de Comunicare sau comitetul Departamentului de Comunicare
‑ responsabil al Departamentului Sănătate
‑ responsabil al Departamentului Administrarea creştină a vieţii
‑ comitetul bisericii
‑ comitetul şcolii bisericii
‑ alte slujbe de conducere pe care biserica le consideră necesare, cu excepţia instructorilor Şcolii de Sabat, care vor fi numiţi de comitetul Şcolii de Sabat şi aprobaţi de comitetul bisericii.

Slujbaşii Asociaţiei pentru cămin şi şcoală sunt numiţi acolo unde biserica locală este singura biserică ce susţine şcoala. Astfel de propuneri sunt înaintate comitetului şcolii, care face numirile. Unde şcoala este susţinută de mai multe biserici locale, întregul proces este îndeplinit de comitetul şcolii. (vezi pag. 118,119)

Mărimea bisericii determină în mod firesc numărul slujbaşilor ei. Dacă aceasta este mică, se va renunţa la mulţi coordonatori ajutori. Într‑o biserică mai mare, ar putea fi necesari toţi slujbaşii şi toţi coordonatorii incluşi în lista de mai sus.

Comitetul de numiri să-i consulte pe viitorii slujbaşi – După ce au fost propuşi în diferite slujbe membri loiali şi credincioşi ai bisericii locale* (Orice excepţie de la această regulă se face doar cu aprobarea conferinţei/misiunii/câmpului (vezi pag. 56). Lucrarea prezbiterului este numai pentru biserica locală.) comitetul de numiri trebuie să‑i informeze pe aceştia de numirea lor în slujbă şi să se asigure de consimţământul lor pentru a sluji.

Membrii pot să vină la comitetul de numiri – Dacă vreun membru al bisericii doreşte să vină la comitetul de numiri, în timpul şedinţelor lui, pentru a da sugestii sau pentru a face obiecţii, trebuie să i se dea ocazia să facă lucrul acesta. După plecarea lui din camera comitetului, sugestiile sau obiecţiile vor fi bine cumpănite. Când s-a făcut lucrul acesta şi totul este clar, încât comitetul să fie satisfăcut, comitetul este gata să prezinte un raport bisericii.

Discuţiile comitetului de numiri sunt confidenţiale – Discutarea, în afara comitetului, a observaţiilor făcute în timpul sesiunii comitetului în legătură cu vreun membru al cărui nume a fost luat în discuţie pentru vreo slujbă, constituie o încălcare a eticii creştine şi a spiritului regulii de aur. O neplăcere produsă în această privinţă este un motiv suficient pentru a exclude pe un asemenea membru de la participarea la lucrările comitetului de numiri. Toate cercetările şi discuţiile cu privire la competenţa membrilor de a deţine anumite slujbe trebuie să fie confidenţiale. Dacă sunt necesare cercetări în afara comitetului, acestea vor fi făcute de preşedintele comitetului.

Aceste principii se aplică la lucrările tuturor comitetelor de numiri, atât în biserica locală, cât şi la conferinţă/misiune/câmp.

Prezentarea raportului în faţa bisericii – Raportul va fi prezentat întregii biserici, nu numai comitetului acesteia. Comitetul nu are autoritate în această privinţă. Raportul acestui comitet poate fi prezentat la un serviciu divin din Sabat sau la o adunare administrativă specială a bisericii.

Atunci când comitetul de numiri este gata să‑şi prezinte raportul, să se dea ocazia preşedintelui comitetului de numiri să prezinte bisericii remarcile cuvenite. Se va pune la dispoziţia membrilor o copie a acestui raport sau va fi citit cu voce tare de secretarul comitetului de numiri. Preşedintele va anunţa că raportul va fi votat săptămâna viitoare sau după două săptămâni.

Obiecţii faţă de raportul comitetului de numiri –Este dreptul oricărui membru să facă obiecţii cu privire la raportul comitetului de numiri. Orice obiecţie trebuie să fie prezentată personal la comitetul de numiri, pentru a fi luată în considerare înainte de a doua citire a raportului şi pentru a se programa o întâlnire prin preşedintele comitetului sau prin pastorul bisericii. Sau, cu ocazia celei de a doua citiri a raportului, cel care obiectează poate cere ca întregul raport să fie retrimis comitetului de numiri, fără discuţii, pentru a fi examinat în continuare. De obicei, preşedintele comitetului acceptă retrimiterea. Totuşi, dacă cererea devine o moţiune (o propunere formală), ea nu este dezbătută, ci se decide prin votul majorităţii. Atunci, preşedintele comitetului trebuie să anunţe când şi unde se va afla în sesiune comitetul, pentru a asculta obiecţiile cu privire la oricare membru. Membrii care au ridicat obiecţiuni sau oricare alt membru care doreşte să o facă, pot apărea atunci în faţa comitetului. Dacă alegerile sunt amânate pe baza unei obiecţii a vreunui membru, ar fi un lucru grav ca membrul respectiv să nu vină în faţa comitetului. Niciodată nu trebuie să fie făcute obiecţii triviale sau nefondate faţă de vreun membru. Dar dacă există motive serioase pentru a face unele schimbări, acestea trebuie prezentate. Comitetul va studia cu toată atenţia acele obiecţii. Dacă descoperă că sunt întemeiate, trebuie să înlocuiască numele persoanei faţă de care s-a făcut obiecţiunea. Când raportul va fi prezentat din nou bisericii, biserica va trece la votarea raportului comitetului. Fiecare membru al bisericii trebuie să voteze la alegerea slujbaşilor bisericii. Alegerea se face pe temeiul majorităţii de voturi a celor prezenţi şi care votează.

Locurile rămase vacante – Dacă o slujbă din biserică rămâne vacantă în timpul mandatului, din cauza decesului, a excluderii, retragerii sau a oricărui alt motiv, comitetul bisericii numeşte un succesor care să ocupe locul rămas liber pentru restul timpului până la alegeri şi supune bisericii propunerea spre aprobare.

Alegerea delegaţilor pentru sesiunea conferinţei/misiunii/câmpului

În organizaţiile conferinţei/misiunii/câmpului şi uniunii de conferinţe, toată autoritatea administrativă emană de la alegători. Bisericile locale din cadrul conferinţei/misiunii/câmpului aleg delegaţi pentru sesiunile conferinţei/misiunii/câmpului. Aceştia sunt autorizaţi să reprezinte bisericile locale la sesiunea conferinţei/misiunii/câmpului. În sesiunea conferinţei/misiunii/câmpului sunt aleşi slujbaşi, se emit scrisori de acreditare şi legitimaţii, se adoptă sau schimbă statutul, dacă sunt necesare astfel de schimbări, şi se tratează alte probleme. Una dintre cele mai importante sarcini pe care le are este alegerea Comitetului Executiv, a cărui datorie este să funcţioneze în numele alegătorilor în intervalul dintre sesiuni. Acest comitet este învestit cu puterea şi autoritatea delegate de toate bisericile din cadrul conferinţei/misiunii/câmpului.

Alegerea delegaţilor ‑ „El [Dumnezeu] a rânduit lucrurile în aşa fel, încât oameni aleşi de biserică să meargă ca delegaţi la conferinţele noastre. Aceşti oameni trebuie să fie verificaţi şi să fi făcut dovada că sunt oameni de încredere. Alegerea delegaţilor care să participe la conferinţele noastre este o chestiune importantă. Aceşti oameni trebuie să facă planuri pentru înaintarea lucrării, care trebuie să fie apoi urmate. De aceea, ei trebuie să fie oameni înţelegători, capabili să judece de la cauză la efect.” (Mărturii, vol. 9, pag. 262)

Numărul delegaţilor din fiecare biserică pentru sesiunea conferinţei/misiunii/câmpului locale este determinat de prevederile statutului conferinţei/misiunii/câmpului. Când soseşte timpul pentru alegerea delegaţilor, pastorul sau primul prezbiter, în colaborare cu pastorul, trebuie să aducă problema în faţa bisericii. Poate fi numit un comitet care să-i propună pe delegaţi sau poate fi însărcinat comitetul bisericii să-i numească. Nimic de natură politică nu trebuie îngăduit să intervină în această lucrare. Trebuie să fie numiţi ca delegaţi bărbaţi şi femei de o pietate şi loialitate cunoscute, şi care sunt în stare să participe la sesiune. (vezi pag. 60, 66)

După ce comitetul respectiv şi‑a încheiat lucrarea, el trebuie să aducă raportul în faţa bisericii, prezentând ca delegaţi pe cei asupra cărora au căzut de acord. Apoi biserica votează aceste propuneri. Niciun slujbaş al bisericii nu este delegat din oficiu, în virtutea slujbei lui. După alegeri, secretarul bisericii va completa formularele anume pregătite pentru delegaţi şi le va trimite secretarului conferinţei/misiunii/câmpului. Delegaţii aleşi devin reprezentanţi ai bisericii respective, care, unindu‑se cu delegaţii altor biserici din cadrul conferinţei/misiunii/câmpului, vor alege slujbaşii pentru conferinţă/misiune/câmp şi vor participa la celelalte lucrări ale conferinţei/misiunii/câmpului. Delegaţii la sesiunea uniunii de conferinţe/misiunii sunt aleşi de conferinţele/misiunile/câmpurile locale şi nu de biserici. Delegaţii pentru sesiunile Conferinţei Generale sunt aleşi de diviziuni şi uniunile de conferinţe. Durata mandatului pentru aceste organizaţii este hotărâtă de statutele respective.

Datoria delegaţilor – Un delegat pentru sesiunea conferinţei/misiunii/câmpului sau adunarea electivă nu este ales să reprezinte doar biserica locală sau conferinţa/misiunea/câmpul. Un delegat desemnat trebuie să privească lucrarea ca un întreg, amintindu-şi că este responsabil pentru bunul mers al lucrării în fiecare parte a câmpului. Nu este permis ca delegaţii unei biserici sau conferinţe/misiune/câmp să se organizeze în încercarea de a orienta voturile într‑o anumită direcţie. De asemenea, nu este permis ca delegaţii dintr‑o biserică sau dintr-o conferinţă mai mare să pretindă superioritate în conducerea lucrărilor sesiunii conferinţei/misiunii/câmpului, respectiv uniunii. Fiecare delegat trebuie să se lase influenţat de Duhul Sfânt şi să voteze conform convingerilor personale. Orice slujbaş sau conducător dintr‑o biserică locală sau dintr-o conferinţă/misiune/câmp care încearcă să controleze voturile unui grup de delegaţi trebuie să fie considerat ca fiind descalificat pentru a mai funcţiona ca delegat.

Responsabilitatea slujbaşilor conferinţei/misiunii/câmpului

Biserica locală nu are nicio autoritate în afara propriului ei teritoriu. Ea se uneşte cu alte biserici din cadrul conferinţei/misiunii/câmpului pentru a delega autoritatea şi responsabilitatea slujbaşilor conferinţei/misiunii/câmpului şi Comitetului Executiv în vederea îndeplinirii activităţii conferinţei/misiunii/câmpului între sesiuni. Aceşti slujbaşi sunt răspunzători faţă de conferinţă/misiune/câmp ca întreg, nu faţă de vreo biserică locală.

Membrii comitetului conferinţei/misiunii/câmpului reprezintă întreaga conferinţă/misiune/câmp

Membrii comitetului conferinţei/misiunii/câmpului sunt aleşi pentru a reprezenta lucrarea din întregul teritoriu al conferinţei/misiunii/câmpului. Ei nu reprezintă doar biserica locală, un district sau o anumită instituţie din conferinţă/misiune/câmp. Fiecare membru trebuie să simtă responsabilitatea clară de a promova toate interesele lucrării în toate zonele câmpului. Hotărârile şi voturile comitetului nu trebuie să fie controlate sau influenţate de vreo biserică, de vreun grup sau vreun individ. Hotărârile se iau după cercetarea atentă şi cu rugăciune a tuturor aspectelor în problemele care se ivesc şi care privesc administrarea lucrării.