Articole

Declaratia de la Bucuresti asupra principiilor, politicilor si practicilor in domeniul combaterii consumului de tutun in randul tinerilor

DECLARAŢIA DE LA BUCUREŞTI
asupra principiilor, politicilor şi practicilor în domeniul combaterii consumului de tutun în rândul tinerilor

Bucureşti,
6 SEPTEMBRIE 2003

Ţinând seama de faptul că actualele dimensiuni ale consumului de tutun pot fi reduse doar prin dezvoltarea unui parteneriat social în domeniul controlului tutunului format din Guvern, autorităţi centrale şi locale, comunităţi locale, grupuri de susţinere, şi mai ales organizaţii anti-fumat,

Recunoscând necesitatea elaborării unui plan complex de acţiune pentru prevenirea şi combaterea consumului de tutun,

Conştienţi fiind de importanţa educării copiilor şi tinerilor, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, precum şi de importanţa protejării acestora în faţa presiunilor pubicitare realizate de firmele producătoare de ţigări,

Cunoscând faptul ca tutunul ucide anual peste 4 milioane de persoane în întreaga lume şi că 3.000 de copii devin zilnic dependenţi de acest drog;

Exprimându-ne adeziunea faţă de politicile europene şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul prevenirii şi combaterii consumului de tutun,

Noi, Asociaţia Exploratori pentru Viitor, în parteneriat cu Agenţia Naţională Antidrog, Asociaţia pentru Sănătate, Educaţie şi Familie, Asociaţia Studenţească Amicus şi cu sprijinul Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea, prin prezenta declaraţie, afirmăm ataşamentul nostru faţă de principiile unei lupte comune împotriva consumului de tutun şi implicit şi de alte droguri.

1. Noi credem şi declarăm că fiecare persoană şi în special fiecare copil are dreptul:

• de a fi protejat în faţa presiunilor publicitare realizate de companiile producătoare de ţigări prin filme, publicitate directă şi indirectă, materiale promoţionale şi promoţii tentante în scopul atragerii de noi consumatori;

• de a fi informat şi educat cu privire la efectele consumului de tutun prin materiale realizate independent, de către instituţii abilitate şi credibile, fără intervenţia companiilor producătoare de ţigări;

• de a fi protejat faţă de tentaţia de a-şi achiziţiona ţigări, prin elaborarea unor măsuri fiscale care să vizeze reducerea accesibilităţii la aceste produse;

• de a fi ajutat să renunţe la consumul de tutun, prin crearea de servicii de consiliere pentru renunţarea la fumat.

2. De asemenea credem si susţinem că:

• Vânzarea produselor din tutun ar trebui să se realizeze doar în spaţii comerciale destinate vânzării exclusive a acestor produse, cu obligativitatea verificării vârstei;

• Copiii şi nefumătorii trebuie să fie protejaţi de încercările producătorilor de ţigări de a-i atrage prin interzicerea oricăror materiale publicitare directe sau indirecte în locurile şi spaţiile publice în care se pot afla copii sau nefumători;

• Programele începute cu producătorii de ţigări ar trebui imediat retrase din programa educaţională şi începută realizarea de programe solide de educare cu instituţii credibile şi abilitate în acest sens;

• Măsurile de sancţionare pentru vânzarea de tutun către copii trebuie întărite iar controalele să fie efectuate cât mai des posibil cu sprijinul organizaţiilor neguvernamentale implicate activ în lupta împotriva fumatului;

• Consumul de tutun trebuie tratat cu cea mai mare responsabilitate ca un fenomen global a cărui amploare poate fi redusă.

3. În concordanţă cu aceste convingeri unanime, solicităm Guvernului României şi autorităţilor centrale şi locale:

• Să ratifice Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului, adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii la 21 mai 2003.

• Să acorde o atenţie deosebită politicilor în acest domeniu şi prioritate bugetului alocat prevenirii şi combaterii consumului de tutun;

• Să încurajeze colaborarea autorităţilor centrale şi locale cu organizaţiile neguvernamentale în elaborarea strategiilor multisectoriale în acest domeniu;

• Să vegheze la respectarea legislaţiei în domeniu având în vedere încălcările frecvente şi flagrante ale acestora în prezent;

• Să elaboreze şi să adopte legi în vederea interzicerii oricărei forme de publicitate directă sau indirectă la tutun care poate atinge prin expunere copii sau nefumători;

• Să includă şi să susţină în strategiile, programele, planurile naţionale de sănătate, educaţie şi antidrog măsuri care să vizeze prevenirea, diagnosticul, consilierea şi tratamentul dependenţei de nicotină;

• Să faciliteze accesul consumatorilor de tutun la tratamentul dependenţei de nicotină;

• Să adopte măsuri pentru reducerea ofertei de tutun;

• Să elaboreze măsuri legislative prin care să poată fi eradicată vânzarea de tutun către minori, ca de exemplu obligaţia vânzării de produse din tutun doar în spaţii speciale, cu obligativitatea verificării vârstei

• Să dezvolte programe naţionale de informare – educare a tinerilor, realizate în colaborare cu organizaţii naţionale şi internaţionale recunoscute ca luptând împotriva consumului de tutun şi nu în parteneriat cu producătorii de tutun;

• Să sprijine financiar şi logistic proiectele de prevenire şi combatere a consumului de tutun şi să încurajeze schimburile de informaţii şi experienţă cu ţările europene şi din întreaga lume;

• Să încurajeze şi să faciliteze participarea familiei, comunităţii, a organizaţiilor non-guvernamentale la planificarea şi procesul de luare a deciziilor în legătură cu campaniile împotriva fumatului ;



Adoptata la Bucuresti, la 6 septembrie 2003, cu ocazia dezvelirii singurului Monument din lume dedicat Victimelor Fumatului

Documentul a fost semnat într-o singură zi de 3 500 de persoane! Ulterior au aderat la declaraţie şapte ministere, agenţii guvernamentale şi unsprezece organizaţii neguvernamentale. Ea a fost publicată sub forma unui afiş cu sprijinul Agenţiei Naţionale Antidrog și a International Council on Alcohol and Addictions (ICAA) şi distribuită în toate instituțiile publice din România, inclusiv în ambasade, prin care se cereau multe dintre lucrurile ce astăzi sunt realitate în domeniul controlului tutunului.