Info Adventist

A murit Billy Graham, „predicatorul Americii”

Evanghelistul american Billy Graham, cunoscut ca unul dintre cei mai influenţi predicatori ai secolului XX, a murit miercuri, 21 februarie 2018, la 99 de ani.

Billy Graham s-a stins din viaţă la reşedinţa sa din Montreal, Carolina de Nord. Vestea a fost anunţată de Jeremy Blume, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Evanghelice „Billy Graham”. Franklin Graham, fiul predicatorului, îl va succede în calitate de șef al organizaţiei sale evanghelice.

În ultimii ani de viaţă, Graham a suferit de mai multe maladii, inclusiv pierderea vederii și a auzului, cancer de prostată, hidrocefalie (acumularea de lichid în creier), precum și de simptome asemănătoare celor ale bolii Parkinson, diagnosticate cu aproape 20 de ani în urmă.

Familia, alături de cei cinci copii ai predicatorului, se va reuni sâmbătă pentru un serviciu de rugăciune în cadrul unei ceremonii restrânse. Slujba funerară va avea loc pe 2 martie la Biblioteca „Billy Graham”, din Charlotte, iar Graham va fi înmormântat lângă soţia sa Ruth, decedată în urmă cu 11 ani.

Înmormântarea va fi privată, iar participarea se va face numai pe bază de invitaţie. Între cei aproximativ 2.300 de invitaţi, vor fi președintele Trump, vicepreședintele Mike Pence și foștii președinţi americani George H. W. Bush și fiul său, George W. Bush, Jimmy Carter, Bill Clinton și Barack Obama, conform anunţului făcut de Mark DeMoss, purtător de cuvânt al Asociaţiei Evanghelice „Billy Graham”.

Moartea sa este considerată o imensă pierdere atât de enoriași, cat și de marile personalităţi. Printre primii care i-au adus un omagiu au fost Donald Trump și vicepreședintele său, Mike Pence, cei mai recenţi beneficiari ai puterii de vot a creștinilor evanghelici americani. „Marele Billy Graham este mort. Nu a fost nimeni ca el! El va fi regretat de creștini și de toate religiile. Un om foarte special” a declarat Trump. Fostul președinte Barack Obama a declarat despre Graham că acesta „a fost un ghid pentru milioane de americani”.

Fostul președinte Jimmy Carter a emis miercuri, 22 februarie 2018, o declaraţie în care afirmă că l-a numărat pe dl. Graham printre consilierii și prietenii săi, adăugând că predicatorul „a avut o influenţă enormă asupra vieţii lui spirituale”.

O viaţă influentă

William Franklin Graham Jr. s-a născut la 7 noiembrie 1918 în Charlotte, Carolina de Nord, și fost cel mai mare dintre cei patru fraţi. A crescut la ferma de vaci a familiei sale din Charlotte, alături de cele două surori și de fratele său mai mic. Părinţii, de origine scoţiană, l-au crescut și educat conform învăţăturilor Bisericii Prezbiteriane Reformate Asociate (Associate Reformed Presbyterian Church). A învăţat să citească de la o vârstă fragedă și, deși tatăl său insista asupra lecturilor zilnice ale Bibliei, Billy Frank nu era prea entuziasmat de cerinţele tatălui. Era mai interesat de citirea istoriei, de jocul de baseball și de dorinţa de a deveni jucător profesionist. Tatăl lui îl vedea lumesc, răutăcios și diavolesc.

Despre reverendul Mordecai Ham, un predicator ambulant din Kentucky, se spune că ar fi responsabil de convertirea lui Billy Graham, în toamna anului 1934, când acesta avea 16 ani. După ce câteva seri la rând a participat la sesiunile de reînviorare spirituală ale lui Ham, Billy l-a vizitat pe predicator și s-a hotărât să se consacre unei vieţi în slujba lui Hristos. „Nu pot spune că am simţit ceva spectaculos”, își amintea Graham ani mai târziu. „Am simţit foarte puţină emoţie. Nu am vărsat lacrimi. De fapt, când am văzut că alţii aveau lacrimi în ochi, m-am simţit ca un ipocrit, iar asta m-a deranjat puţin. Sunt sigur că am avut un sentiment extraordinar de convingere. Domnul mi-a vorbit despre anumite lucruri din viaţa mea, sunt sigur de asta. Dar nu-mi amintesc ce erau”, declara el. Cu toate acestea, Graham își amintea și de faptul că în acea seară întorcându-se acasă i-a mărturisit unui prieten: „Acum sunt mântuit. Acum, nimic din ce aș face nu mi-ar anula mântuirea. Chiar dacă aș omorî pe cineva, tot aș fi mântuit.”

După ce a absolvit liceul în mai 1936, Graham a mers la Colegiul „Bob Jones”, din Cleveland, Tennessee, însă a considerat cursurile și regulamentul ca fiind prea stricte. În timpul acesta a fost influenţat și inspirat de pastorul Charley Young, din Eastport Bible Church. A fost îndemnat de Bob Jones, directorul colegiului cu același nume, să nu își iroseasca viaţa: „Cel mult vei putea să fii un preot de ţară baptist. Ai o voce care adună oamenii. Dumnezeu poate folosi bine o voce ca a ta. El o poate folosi cu putere.”

La 13 august 1943, Graham s-a căsătorit cu o colegă de liceu, Ruth Bell (1920–2007), ai cărei părinţi prezbiterieni erau misionari în China.

În timpul colegiului, Graham a devenit pastor al United Gospel Tabernacle și apoi un timp scurt pastor al bisericii First Baptist Church în Western Springs, Illinois. El și-ar fi dorit să devină pastor în cadrul forţelor armate, dar, după ce a aplicat pentru acest post, s-a îmbolnăvit de oreion. După ce s-a vindecat a fost angajat permanent ca pastor al asociaţiei Youth for Christ International (YFCI), cofondată de Torrey Johnson și de evanghelistul canadian Charles Templeton. Graham a călătorit în America și în Europa fiind evangelist al YFCI.

De-a lungul întregii sale cariere, începute în anul 1947, Graham a predicat în faţa a peste 200 de milioane de oameni, a condus peste 400 de întâlniri evnghelistice în 185 de ţări și teritorii, de pe 6 continente. Prima astfel de întâlnire a avut loc în perioada 13–21 septembrie 1947, când tânărul predicator avea doar 29 de ani. A fost organizată la Civic Auditorium, în Grand Rapids, Michigan, și s-a bucurat de participarea a 6.000 de persoane. Graham și-a denumit întâlnirile „cruciade”, după vestitele expediţii militare creștine. După atacurile de la 11 septembrie a renunţat însă la denumire, înlocuind-o cu „misiune”, pentru a evita evocarea unor sentimente negative în publicul musulman. Pentru întâlnirile de felul acesta de obicei închiria o zonă întinsă, un stadion, un parc sau o stradă. Întrucât la sesiuni erau din ce în ce mai mulţi participanţi, el a organizat și un cor de 5.000 de persoane.

Graham a organizat în 1949 într-un cort de circ amplasat într-o parcare din Los Angeles o serie de întâlniri denumite „adunări de redeșteptare” (revival meetings). În felul acesta a atras atenţia presei, și mai ales a lui William Randolph Hearst (om de afaceri american, politician și editor de ziare care deţinea cel mai mare lanţ de ziare, precum și compania media Hearst Communications). Evenimentul a tinut 8 săptămâni – cu cinci mai multe decât fusese planificat. Graham devenea un personaj public de talie naţională, apărând deseori în ziarele de mare circulaţie din SUA.

Anul 1950 este marcat de înfiinţarea Asociaţiei Evangheliste „Billy Graham”, o organizaţie complexă care cuprinde programe TV, rubrici în ziarul My Answer, revista Decision, un website pentru tineri, passageway.org, Christianity Today, dar și World Wide Pictures, care a produs și distribuit 130 de filme.

În 1957, a atras mai mult de două milioane de persoane la o serie de mitinguri, care au fost prelungite la 16 săptămâni, la Madison Square Garden, din New York. În 1966, el a predicat în faţa a aproape un milion de oameni în Londra.

Pe măsură ce popularitatea lui creștea, Graham a început să fie criticat de unii lideri creștini care îi reproșau o interpretare literală a Scripturii, de exemplu existenţa Raiului ca loc fizic.

Însă, dincolo de disputele teologice, prin menţinerea integrităţii fiscale și a probităţii personale – de pildă, predicatorul nu a abdicat niciodată de la principiul de a nu fi singur cu o altă femeie decât cu soţia sa, Graham a evitat orice scandal legat de bani sau de promiscuitate.

Observându-i și recunoscându-i influenţa, președinţii Statelor Unite au făcut o tradiţie din a dezvolta relaţii de prietenie cu Graham. Lyndon B. Johnson este cunoscut pentru insistenţa cu care căuta compania evanghelistului. Billy Graham a fost un oaspete frecvent al lui Ronald Reagan, iar în ianuarie 1991, a fost invitatul lui George H. W. Bush de a petrece noaptea la Casa Albă, cu o zi înainte ca forţele americane să înceapă bombardarea Irakului. Nici Clinton nu a stat departe de predicator. Astfel, el l-a rugat pe Graham să înalţe rugăciuni la învestirea sa, în 1993.

În urma altor întâlniri cu predicatorul, Bush Sr. a decis să devină mai serios în privinţa credinţei sale și să renunţe la băutură, iar președintele Barack Obama l-a vizitat pe Graham la domiciliul său din Carolina de Nord în 2010 pentru „o rugăciune privată”.

Această apropiere de liderii politici i-a atras însă numeroase critici lui Graham. Asocierea sa cu președintele Richard Nixon a dus la situaţia din martie 2002, când înregistrările convorbirilor private dintre Nixon și Graham l-au arătat pe evanghelist ca făcând remarci antisemite în consonanţă cu președintele. Graham și-a cerut oficial scuze. Deși a fost criticat că nu este suficient de activ în cadrul mișcărilor pentru susţinerea drepturilor civile, a luptat pentru îndepărtarea barierelor rasiale. Astfel, în timpul a cel puţin două cruciade de la începutul anilor 1950, în Tennessee și Mississippi, Graham a îndepărtat literalmente bariera rasistă, dând jos funiile care separau negrii și albii. „Nu avem întâlniri separate cu albii și cu negrii. Fiecare om este egal înaintea lui Hristos și Evanghelia este pentru toţi”, a declarat el.

Asemenea predicatorilor conservatori ai epocii și vârstei sale, Billy Graham a considerat relaţiile între persoane de același sex ca fiind păcătoase. Dar, spre deosebire de alţi oponenţi ai relaţiilor gay care l-au succedat, Graham a vorbit rar despre homosexualitate, spunând că nu era un subiect prioritar de predicare. Atunci când era forţat să își exprime opinia privind căsătoria între persoane de același sex, el declara că preferă să se rezume la Evanghelie. Însă cu ocazia unei predici în Ohio, în 1993, și-a exprimat crezul că SIDA ar putea fi „o judecată a lui Dumnezeu” și a adăugat: „Nu pot fi sigur, dar cred că ar putea fi așa.” Două săptămâni mai târziu, a retractat, declarându-se convins că „Dumnezeu judecă toate păcatele… dar SIDA este o boală care afectează oamenii și nu face parte din această judecată. A spune că Dumnezeu a judecat oamenii cu SIDA ar fi foarte greșit și foarte crud. Aș vrea să spun că îmi pare foarte rău pentru ceea ce am spus.”

După o viaţă întreagă în care i-a învăţat pe alţii cum să se apropie de Dumnezeu, cu un mesaj concentrat pe credinţa în Hristos, predicatorul evanghelist, unul dintre cei mai influenţi oameni ai secolului XX, a contribuit la convertiri masive cu ocazia campaniilor de evanghelizare organizate peste tot în lume. „Dr. Billy Graham a fost exemplul care va dăinui peste generaţii de creștini moderni. (…) Când vine vorba de o influenţă vie și de durată asupra bisericii mondiale, are puţini egali, pentru că a adus persoană după persoană la Iisus Hristos. (…) Datoria pe care o are biserica globală faţă de el este incomensurabilă și inexprimabilă. Personal, sunt profund recunoscător lui Dumnezeu pentru viaţa și activitatea acestui slujitor bun și credincios al Evangheliei; prin exemplul său i-a provocat pe toţi creștinii să îi urmeze exemplul privitor la modul în care a trăit”, a subliniat Justin Welby, arhiepiscop de Canterbury, în omagiul postum adus lui Billy Graham.

Ana-Maria Üstün

Articol preluat cu permisiune din publicația „Semnele Timpului”.

Vizualizări: 339

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *